Mi-ai promis!!!

Mi-ai promis marea si sarea
Sa ma spal cu a ta minune
Mi-ai promis luna si zarea
sa ma inec cu a ei minciuna


Trist pe lume ratacesc
Nu credeam ca o sa iubesc
NU stiam ce e iubirea
Confundund cu nemurirea


Nemurirea e infinita
Cand iubirea este trista
Te cuprinde si te strange
Cu puterea ei te frange


Ca o floare de mustar
Ai iubit dar in zadar
Doar uitandute in uma
Ceri la toti sa nu te planga


Ai pierdut tot ce aveai mai bun
Pentru un lucru facut scrum
Nici tigarea nu-i terminata
Dar tu vrei sa mergi acasa


La casuta din padure
unde odata mancai mure
iar acuma ai daramata
de o iubire blestemata


viata e trista uneori
lasa creierul cu tumori
de ale ei dureri imense
cu sechele te loveste


si inca odata mi-ai promis
ca nu ai sa pleci niciodata
dar sa dus iubirea noastra
si a ramas o stea albastra